45% dintre românii care se declară atei provin din familii religioase
şi mai mult de jumătate dintre atei au parteneri de religie ortodoxă sau
de altă religie, relevă studiul Religie şi comportament religios,
efectuat în cadrul programului Studii electorale româneşti de către
Fundaţia Soros România.
O toleranţă mare faţă de religia partenerilor au şi romano-catolicii. Peste un sfert dintre aceştia au parteneri de religie diferită de a lor. La polul opus se situează cuplurile ortodoxe şi musulmane. 98% dintre ortodocşi, respectiv 90% dintre musulmani formează cupluri omogene.
Doar 2% dintre românii intervievaţi au trecut la altă confesiune. În schimbarea religiei, destinaţiile predilecte sunt neo-protetantismul şi greco-catolicismul. Motivele schimbării confesiunii sunt fie dispariţia interdicţiilor din perioada comunistă, fie căsătoria, ori raţiuni de ordin religios.
Cercetarea „Religie şi comportament religios” a fost realizată de o echipă de sociologi. Datele au fost culese, în perioada 01 – 21 iunie 2011, de compania International Brand Consultants. Eşantion principal: 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă cu o eroare de +/- 2,9% la un nivel de încredere de 95%.
Românii sunt, așa cum indică și celelalte anchete de până acum, un popor religios, ortodox. Majoritatea (peste 85%) se declară ortodocși, aproximativ 7% catolici (peste 5% romano-‐catolici), 2% protestanți și un procent similar neoprotestanți, mai puțin de 1% declarându-‐se atei, agnostici sau fără religie. Ardealul este de departe regiunea cu cea mai mare diversitate religioasă, toate confesiunile având ponderi mai ridicate. În Banat și Maramureș există de asemenea o eterogenitate religioasă mai mare. Celelalte regiuni sunt omogene, peste 90% din populație fiind ortodocși.
