Porneşti de la ideea preconcepută că trecutul este o indicaţie pentru viitor
O companie poate să anunţe o serie de trimestre cu rezultate foarte bune şi presupui că următoarele trimestre vor fi la fel.
Această eroare face parte dintr-un concept al comportamentului financiar denumită putere de reprezentare. Presupui incorect că un lucru înseamnă alt lucru.
Un alt exemplu al acestui concept este atunci când investitorul presupune că o companie bună este şi o acţiune bună.
Încrederea exagerată în predicţiile personale
Acest lucru se întâmplă când te bazezi prea mult pe abilităţile proprii de a lua decizii de investiţii iar de cele mai multe ori se adevereşte că acestea nu sunt corecte.
Portofoliile investitorilor prea încrezători în forţele proprii sunt deseori puţin diversificate şi mai supuse riscului de piaţă.
Nu marchezi la timp pierderea
Acceptarea pierderii de către investitori este una dintre cauzele care-i fac să piardă şi mai mulţi bani decât ar fi necesar.
De exemplu, o scădere a portofoliului de 20% poate să fie justificată. Cea mai bună decizie în acest caz ar fi ca investitorul să-şi marcheze pierderea şi să meargă mai departe. Totuşi, investitorul se gândeşte că în continuare acţiunile ar putea să revină. Această gândire este periculoasă pentru că de multe ori îi face pe investitori să-şi majoreze expunerea în investiţia pierzătoare.
Aceast comportament este similar cu cel din jocurile de noroc, când jucătorul face o serie de pariuri mari în speranţa că-şi va recupera pierderile anterioare.
Te agăţi de decizia iniţială de investiţii deşi datele problemei s-au schimbat
Ancorarea la condiţiile din trecut este un concept legat de încrederea exagerată în propriile predicţii.
De exemplu, investitorul ia prima decizie de investiţie bazându-se pe informaţiile disponibile la momentul respectiv. Mai târziu, deşi ia cunoştinţă de informaţiile noi care-i pot modifica predicţiile iniţiale nu recurge la o nouă analiză şi doar revizuieşte vechea analiză, care nu reflectă întocmai noile condiţii.
Sentimentul de regret îţi afectează deciziile de investiţii
Cum tranzacţionezi în viitor este adesea influenţat de ce ai făcut în trecut. De exemplu, vinzi o acţiune cu un câştig de 20% pentru ca mai apoi să o vezi cum continuă să crească şi îţi spui în gând "Dacă aş mai fi aşteptat ce bine era". Sau poate că una dintre investiţiile tale au scăzut în valoare şi te cerţi că nu ai vândut-o înainte. Aceste lucruri nasc regrete care influenţează comportamentul ulterior.
Investitorul poate să se concentreze pe o acţiune sau poate să investească prea conservator influenţat de aceste regrete.
Mereu găseşti motive "bune" să explici de ce ai greşit
Uneori investiţiile pot să fie slabe. Bineînţeles că nu este vina ta, nu e aşa ? Mecanismele de apărare sub forma scuzelor sunt legate de comportamentul de încredere prea mare în previziunile proprii.
Câteva dintre aceste scuze pe care investitorii le găsesc când fac investiţii proaste sunt :
"Dacă acel lucru nu s-ar fi întâmplat, atunci aş fi avut dreptate", sau "Aproape am avut dreptate" (însă uneori acest lucru nu este de ajuns), sau "Ce am prevăzut nu s-a întâmplat încă" (din păcate pieţele pot rămâne raţionale mai mult decât poţi rămâne solvabil).
Uneori rişti prea mult alteori prea puţin
Abilitatea de a tolera riscul ar trebui să fie determinată de circumstanţele financiare personale, orizontul investiţional şi expunerea investiţiei în totalul propriului portofoliu.
În ciuda acestui lucru toleranţa la risc a investitorilor se schimbă şi în funcţie de evoluţia pieţei. Îşi asumă riscuri mai mari după o perioadă bună de piaţă şi sunt conservatori după ce au pierdut bani din investiţii.
Acest lucru determină investitorii să cumpere la preţuri mari şi să vândă la preţuri mici.
