Targul de fete de pe Muntele Gaina

Targul de fete de pe Muntele Gaina, care dateaza de aproape doua secole. Conform traditiei, acesta are loc in cel mai apropiat sfarsit de saptamana de ziua Sfantului Ilie, care este sarbatorit in 20 iulie
In muntii Apuseni, in "Tara Motilor", se afla un munte numit Gaina. La poalele acestui munte este comuna Vidra-de-Sus.

Vidrenii spun ca in timpul cand in muntii Bihariei se lucrau baile extragandu-se aur, o gaina de aur iesea din aceste bai spre a se aseza in varful muntelui , pe cuibul sau in care erau oua de aur. Vidrenii atrasi de frumusetea nemaipomenita a gainii, in multe randuri au incercat s-o prinda. Astfel ca gaina a fugit, luand cu sine aurul. De atunci, nemaigasindu-se aur, motii au incetat sa mai lucreze baile.
Muntele Gaina desparte tinutul motului de cel al crisanului.

In ziua de Sfantul Ilie, sau in prima duminica dupa ziua Sfantului Ilie (20 Iulie), linistea de pe Gaina se intrerupe de "Targul de fete", la care participa fetele de maritat sau fetele mari, care vor sa fie petite de feciori.

In zori de zi pe toate dealurile curg moti si moate, criseni si crisene, toti in haine de sarbatoare. Doi delegati din partea motilor din Vidra-de-Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti trag o linie de despartire intre moti si intre criseni.

Fetele care vor sa ia parte la acest targ se pregatesc ani intregi pentru ziua aceasta, fiindca ele trebuie sa ia cu ele si zestrea. Mama, bunica, matusa sau prietenele contribuie cu cate ceva la zestrea fetei mari.

Zestrea care se impacheteaza in lazi sculptate si cu flori colorate, se incarca pe cei mai frumosi cai ai familiei, la care se adauga cele mai frumoase vite si stupi de albine. Pe culmea Gainei isi ridica fiecare familie care are fata de maritat, un cort propriu, in care se expune zestrea si alesii familiei asteapta pe petitori.

Pana la orele zece dimineata, afara de feciorii si fetele care vor sa-si afle aici partea, toti ceilalti sunt ocupati cu vanzarea si cumpararea lucrurilor de casa si agricole, precum: coase, streanguri, greble, oale si diferite poame aduse la targ de criseni.

Feciorii, de asemenea, insotiti de familiile lor aduc tot ce au mai bun, in special o curea frumoasa plina de argint si aur. Dupa ce si-au ales o mireasa urmeaza incredintarea publicului adunat prin schimbarea de "naframi", numite credinte.

Dupa incredintarea celor ce si-au dat mana si dupa targuirea celor trebuincioase, lumea incepe sa pranzeasca adunandu-se in jurul lautarilor.

Nu se intampla mai niciodata ca vreo fata sa ia parte la acest targ cu zestrea sa si sa nu afle mirele dorit.

Dupa parerea motului numai o incredintare care s-a savarsit pe culmea Gainei poate sa aduca noroc.
Alta varianta a legendei spune ca odata in varful muntelui, traia o zana frumoasa fara seaman si tare bogata. Ea avea o gaina care facea zilnic miraculoase oua de aur. Si o data pe an, zana daruia cate un ou de aur, ca zestre unei fete sarace si cuminti. Rand pe rand treceau anotimpurile si nimeni nu cutezase sa curme linistea din viata zanei, iar oamenii cand aveau nevoie de un sfat ori de un mic ajutor, apelau totdeauna la dansa.

Intr-o buna zi, insa, cinci tineri din Vidra, imbracati in straie femeiesti, s-au furisat la zana muntelui si, iscodind unde se afla gainusa, au sterpelit-o impreuna cu un cos plin cu oua de aur. Fugind de le scaparau picioarele, unul dintre strengari scapa cosuletul pe jos, ouale rostogolindu-se pana-n apele involburate ale Ariesului. Au ascuns apoi gaina in muntii Abrudului care, cum se stie, adaposteste multa bogatie inlauntrul lor. Suparata, Craiasa bailor de aur a parasit pentru vesnicie acele taramuri, plecand spre alte zari mai indepartate. De atunci, tinerii s-au invatat sa urce, in a treia duminica a lui iulie, pe culmea platoului Gaina (1486 m), nadajduind ca poate intr-o zi o vor mai intalni.

Adunari, targuri si serbari la care fetele de maritat au luat parte spre a fi vazute si petite de feciori se afla nu numai la romani, ci si la alte natiuni.

In Rusia domneste inca si astazi datina straveche de a expona in anumite zile de peste an fetele de maritat la asa-numite"petiri".

In Petersburg a existat o astfel de datina, a doua zi dupa Rusalii, in gradina de vara.

Exista mai multe legende legate de zona muntelui. Una dintre legende spune ca inainte, cand motii se ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui, unde era cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda, dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.
Pe vremuri, targul incepea cu doi delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza muntelui)care  trageau o linie de despartire intre moti si criseni.
In prima zi a targului, feciorii veneau sa  petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite.
Fetele care luau parte la targ se pregateau ani intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea  Cel mai important moment era targuirea fetelor. Dupa ce cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura, in balans, la capatul careia era pusa zestrea.
Motii credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc. Targul de fete este de fapt o nedee populara, care are loc inainte de Sfantul Ilie.
In acest an, Targul de fete se va desfasura in localitatea Avram Iancu si pe platoul muntos situat la 1.486 de metri altitudine, la intretaierea judetelor Alba, Arad, Cluj si Hunedoara.
Targul de fete va debuta la 18 iulie cu expozitia  Sarbatoarea Muntelui Gaina in perioada interbelica, ce va avea loc la Casa Memoriala Avram Iancu, urmata de parada portului popular si de finala festivalului – concursului  Cultura pentru cultura.
Seara se poate asculta muzica, pot fi vazute jocuri de lasere si lumini, spectacole pirotehnice, concursuri si un foc de tabara.
Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program artistic.
Targul de fete testat documentar in 1816, dar are probabil o vechime mult mai mare. Targul de pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.


Astazi Targul de fete de la Gaina s-a transformat intr-o mare sarbatoare folclorica, la care isi dau concursul locuitorii din zona Muntilor Apuseni, din judetele apropiate si chiar din tinuturi mai indepartate ale tarii.
Pregatirile se fac cu cateva zile inainte, iar plecarea spre munti se face in jurul orei patru dimineata. Deschiderea o fac vestitele tulnicarese de la Avram Iancu, dupa care urmeaza programul artistic al participantilor care dureaza pana spre seara.
La mijlocul deceniului trecut s-a inregistrat si un record de circa 100.000 de participanti. In anii trecuti erau prezenti la targ in medie 10.000-20.000 de oameni.
Platoul pe care se desfasoara Targul de Fete este situat la limita judetelor Alba, Arad si Hunedoara, pe Masivul Gaina, la o altitudine de 1.486 de metri.



Targul de fete de pe muntele Gaina Video





Documentar Muntele Gaina -  Targul de fete  partea 1






Documentar Muntele Gaina -  Targul de fete  partea 2